PNRR România: Dragoș Pîslaru explică soarta proiectelor, reducerea împrumuturilor și legea integrității

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat noi explicații despre situația PNRR și despre modificările negociate de România în relația cu Comisia Europeană.
Printre cele mai importante subiecte se află legea integrității, flexibilizarea condițiilor de finalizare a investițiilor, reducerea componentei de împrumuturi și mutarea unor proiecte importante către fondurile de coeziune.
Ce spune Dragoș Pîslaru despre legea integrității
Legea integrității rămâne una dintre reformele importante asociate PNRR. Proiectul a fost intens dezbătut, în special din cauza unor prevederi privind aplicarea retroactivă a anumitor principii.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană consideră că proiectul răspunde cerințelor stabilite pentru reforma respectivă. Există însă în continuare un obstacol legat de observațiile Curții Constituționale.
Pîslaru a precizat că, în momentul în care legea va putea fi adoptată și promulgată, celelalte repere asociate acestei reforme vor fi, în esență, îndeplinite.
Condiții mai flexibile pentru proiectele finanțate prin PNRR
România a obținut în urma renegocierii cu Comisia Europeană o serie de modificări privind modul de evaluare a proiectelor aflate în implementare.
Una dintre schimbări vizează criteriile de finalizare a investițiilor. Pentru anumite proiecte, nu mai este necesară în toate cazurile o recepție finală integrală, fiind luate în calcul și recepții parțiale sau atingerea unor procente de execuție.
Potrivit ministrului, flexibilizarea acestor condiții are un obiectiv clar: România să poată utiliza cât mai mult din fondurile PNRR pentru investițiile care sunt în curs de realizare.
Împrumuturile din PNRR au fost reduse semnificativ
Un alt aspect important al renegocierii îl reprezintă diminuarea componentei de împrumuturi.
România are în prezent aproximativ 6,8 miliarde de euro disponibili pe această componentă, mult sub nivelul avut în vedere în versiunile anterioare ale planului.
În același timp, valoarea totală a PNRR este în prezent de puțin peste 20 de miliarde de euro, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât a ajuns să valoreze planul în forma sa inițială.
De ce a ales România să se împrumute mai puțin
Reducerea împrumuturilor are legătură nu doar cu evoluția proiectelor, ci și cu situația financiară a României.
Dragoș Pîslaru a explicat că banii atrași prin împrumuturi au impact asupra deficitului bugetar, motiv pentru care autoritățile au evaluat necesitatea menținerii unui nivel ridicat al componentei rambursabile.
În acest context, ministrul a menționat și instrumentul SAFE, prin care România poate beneficia de un împrumut cu condiții avantajoase, o perioadă mai lungă de rambursare și o perioadă de grație.
Proiectele care au fost scoase din PNRR și mutate pe coeziune
Scăderea valorii PNRR nu înseamnă că toate proiectele eliminate din plan au fost abandonate.
O parte dintre investiții au fost transferate către politica de coeziune, unde pot beneficia în continuare de finanțare europeană.
Printre proiectele menționate de ministru se află investiții în spitale și anumite lucrări de autostrăzi.
Transferul proiectelor către fondurile de coeziune permite continuarea unor investiții care nu se încadrează suficient de bine în calendarul sau regulile PNRR.
România încearcă să evite pierderea banilor europeni
Strategia actuală urmărește adaptarea finanțării la stadiul real al proiectelor și la capacitatea acestora de a respecta termenele europene.
Investițiile care pot fi finalizate în cadrul PNRR beneficiază de condițiile renegociate, inclusiv de criterii mai flexibile pentru anumite etape de execuție. Proiectele care întâmpină dificultăți sunt, în unele cazuri, transferate către fondurile de coeziune.
În paralel, reducerea împrumuturilor limitează presiunea suplimentară asupra deficitului și asupra datoriei publice.
Prin urmare, actuala structură a PNRR reflectă atât renegocierea cu Comisia Europeană, cât și decizia României de a prioritiza proiectele realizabile și de a utiliza alte surse europene de finanțare acolo unde acestea sunt mai potrivite.





