După aproape trei luni de pauză, România repornește producția de energie nucleară. Reactorul 1 de la Cernavodă a fost reconectat la rețea

Reluarea activității reprezintă un moment important pentru sistemul energetic românesc, în condițiile în care oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă a redus semnificativ capacitatea de producție disponibilă din surse nucleare.
Reactorul 1 de la Cernavodă a fost reconectat la Sistemul Energetic Național
Operațiunea de resincronizare a Unității 1 a fost realizată vineri, după finalizarea verificărilor și a procedurilor tehnice necesare repornirii.
Primele cantități de electricitate au fost injectate în rețea, însă reactorul nu funcționează încă la puterea sa nominală. Creșterea producției se face progresiv, conform etapelor tehnice stabilite de specialiștii centralei.
Unitatea 1 are o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, iar atingerea parametrilor normali de funcționare este următoarea etapă importantă după reconectarea la sistemul energetic.
De ce a rămas România fără energie nucleară timp de aproape trei luni
Centrala nucleară de la Cernavodă a traversat o perioadă dificilă în vara și toamna acestui an, după ce seceta prelungită a afectat debitul Dunării.
Din cauza nivelului scăzut al fluviului și a dificultăților legate de asigurarea apei necesare sistemelor de răcire, cele două unități nucleare au fost oprite succesiv.
Primul reactor a fost deconectat de la rețea pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august.
Situația a ridicat semne de întrebare privind vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața fenomenelor climatice extreme, mai ales în perioadele în care temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor afectează resursele de apă.
Când va ajunge Reactorul 1 la capacitate maximă
Reconectarea la rețea nu înseamnă că reactorul a revenit imediat la producția obișnuită.
Procesul de repornire presupune creșterea treptată a puterii, monitorizarea parametrilor de funcționare și verificarea tuturor condițiilor tehnice.
Specialiștii urmăresc evoluția instalațiilor în fiecare etapă, astfel încât revenirea la puterea nominală să se desfășoare în condiții de siguranță.
În condiții normale, Unitatea 1 poate produce aproximativ 700 MW de energie electrică, contribuind semnificativ la acoperirea consumului național.
Reactorul 2 rămâne oprit. Repornirea depinde de nivelul Dunării
Deși Unitatea 1 a revenit în sistem, Reactorul 2 nu a fost încă repornit.
Reluarea funcționării celei de-a doua unități depinde de evoluția condițiilor hidrologice și de disponibilitatea unei cantități suficiente de apă pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor.
Funcționarea simultană a celor două reactoare necesită condiții adecvate de răcire, iar nivelul Dunării rămâne un factor esențial în luarea deciziilor privind repornirea.
Prin urmare, revenirea completă a centralei la capacitatea de producție disponibilă înaintea opririlor va mai depinde de evoluția situației din teren.
Ce impact are repornirea centralei asupra energiei din România
Revenirea Unității 1 este importantă pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național și pentru diversificarea surselor de producție.
Energia nucleară reprezintă una dintre componentele importante ale mixului energetic românesc, oferind o producție constantă și predictibilă, independentă de condițiile meteorologice care influențează producția eoliană sau fotovoltaică.
În momentul în care Reactorul 1 va ajunge la puterea nominală, România va beneficia din nou de o capacitate importantă de producție nucleară. Repornirea ulterioară a Unității 2 ar putea consolida suplimentar securitatea energetică și disponibilitatea electricității la nivel național.
După aproape trei luni de întrerupere, revenirea Reactorului 1 marchează astfel un prim pas spre normalizarea activității centralei de la Cernavodă, într-un context în care schimbările climatice și seceta continuă să reprezinte provocări pentru infrastructura energetică a României.





