Știri naționale

România a redus deficitul bugetar la 3,81% din PIB după nouă luni. Ce arată raportul Ministerului Finanțelor

Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere importantă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în perioada similară din 2025. Datele apar în raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul al treilea, publicat de Ministerul Finanțelor marți, 3 noiembrie. Documentul arată că deficitul s-a redus cu peste 24 de miliarde de lei, în timp ce investițiile publice au continuat să crească. Totuși, autoritățile avertizează că atingerea țintei bugetare pentru întregul an depinde de încasarea fondurilor europene din PNRR.

Raportul prezintă situația veniturilor și cheltuielilor statului în perioada iulie-septembrie 2026 și compară rezultatele cu cele înregistrate anul trecut. Publicarea documentului a venit după solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu, ca ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte public situația finanțelor țării.

Deficitul României s-a redus cu 24,17 miliarde de lei

Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetului general consolidat a fost de 78,30 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026. În primele nouă luni ale anului trecut, acesta se ridica la 102,47 miliarde de lei.

Reducerea este de 24,17 miliarde de lei, iar raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât cu 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.

În trimestrul al treilea, deficitul bugetar a însumat 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Nivelul a fost cu 4,11 miliarde de lei mai mic decât cel prevăzut în programul trimestrial.

Comparativ cu perioada iulie-septembrie 2025, deficitul trimestrial a crescut însă cu aproximativ 4,6 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin majorarea cheltuielilor pentru investiții și prin costurile mai ridicate ale datoriei publice.

Pentru întregul an 2026, România și-a menținut ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, respectiv aproximativ 130,3 miliarde de lei, în urma primei rectificări bugetare.

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei

Un element important al execuției bugetare îl reprezintă creșterea investițiilor publice. În primele nouă luni ale anului, acestea au însumat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025.

La nivelul trimestrului al treilea, investițiile au ajuns la 47,81 miliarde de lei, reprezentând 2,33% din PIB. În perioada similară a anului trecut, valoarea acestora era de 32,2 miliarde de lei, respectiv 1,67% din PIB.

Creșterea trimestrială a fost de aproximativ 48,6%, în principal pe fondul plăților pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Fondurile europene au asigurat 65,6% din totalul investițiilor publice realizate în primele nouă luni din 2026.

Numai în trimestrul al treilea, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au ajuns la 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

De asemenea, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.

Încasările din TVA au crescut cu 24,4%

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, reprezentând 8,8% din PIB. Față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea a fost de 15,2%.

Din economia internă, statul a încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie-septembrie 2025.

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, ajungând la 92,31 miliarde de lei. Cea mai importantă contribuție a venit din taxa pe valoarea adăugată, unde încasările au totalizat 44,14 miliarde de lei.

Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, veniturile din TVA au crescut cu 8,65 miliarde de lei, respectiv cu 24,4%.

Ministerul Finanțelor pune această evoluție inclusiv pe seama modificărilor fiscale aplicate în 2025, când cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost modificate.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei, iar contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%.

La polul opus, veniturile din accize au scăzut cu 3,1%, până la 13,29 miliarde de lei.

Statul a plătit peste 50 de miliarde de lei pentru dobânzi

Reducerea deficitului bugetar nu a eliminat presiunea generată de costurile datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au continuat să crească, afectând echilibrul bugetului.

În trimestrul al treilea din 2026, statul a plătit dobânzi în valoare de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% mai mult decât în perioada similară din 2025.

La nivelul primelor nouă luni, aceste cheltuieli au ajuns la 50,63 miliarde de lei, în creștere cu 10,69 miliarde de lei față de anul trecut.

În total, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 15% față de aceeași perioadă din 2025.

În schimb, cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei, iar cele pentru asistență socială au crescut cu numai 1%.

Cheltuielile de funcționare, care includ salariile, asistența socială și bunurile și serviciile, au înregistrat o creștere de 1,8%, sub rata inflației.

România riscă să nu atingă ținta de deficit fără fondurile PNRR

Deși cifrele privind execuția bugetară din primele nouă luni indică o îmbunătățire față de anul trecut, Ministerul Finanțelor atrage atenția asupra unei condiții importante pentru atingerea țintei anuale.

Este vorba despre încasarea fondurilor europene aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, aflate în evaluarea Comisiei Europene.

Cele două cereri au o componentă de grant în valoare totală de 4,23 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB. Cererea de plată nr. 5 a fost depusă la 14 august 2026, iar cea de-a șasea, ultima, la 30 septembrie 2026.

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile înregistrate în buget în baza granturilor PNRR pot fi ajustate în funcție de sumele care vor fi efectiv validate și încasate. Confirmarea acestora depinde de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România prin programul european.

Autoritățile monitorizează stadiul proiectelor, obligațiile de plată și sursele de finanțare, în condițiile în care ultimul trimestru al anului este considerat decisiv pentru respectarea angajamentelor bugetare.

Alexandru Nazare: Ultimul trimestru este decisiv pentru deficitul din 2026

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că reducerea deficitului, creșterea veniturilor și accelerarea investițiilor indică o evoluție favorabilă a execuției bugetare.

Oficialul a avertizat însă că atingerea țintei de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a granturilor europene.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare.

Datele Ministerului Finanțelor arată, așadar, o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele nouă luni din 2026, concomitent cu o creștere a investițiilor publice. Evoluția din ultimele luni ale anului și încasarea fondurilor europene vor avea un rol esențial în stabilirea rezultatului bugetar final.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button